Flanșe conform EN 1092-1: tipuri, suprafețe de etanșare și clase de presiune

Flanșa este cea mai frecventă îmbinare demontabilă din construcția de conducte. EN 1092-1 reglementează dimensiunile, formele constructive și clasele de presiune – iată punctele esențiale pentru o alegere corectă.

Formele constructive uzuale

• Flanșă cu gât pentru sudare – se sudează cap la cap pe țeavă, cea mai robustă soluție pentru presiuni și temperaturi ridicate.
• Flanșă oarbă – închide etanș o conductă sau un ștuț.
• Flanșă liberă cu guler – flanșa se rotește liber pe un guler, practic la alinierea găurilor.
• Flanșă filetată – se înșurubează pe o țeavă filetată, fără sudare.

Praguri și suprafețe de etanșare

Forma suprafeței de etanșare trebuie să corespundă între flanșele îmbinate. Frecvent este forma B1 (prag de etanșare neted); pe lângă aceasta există praguri în relief, canal și pană sau ieșitură și adâncitură pentru cerințe ridicate. Garnitura potrivită (plată, spiralată, cu inel interior și exterior) se alege în funcție de clasa de presiune, temperatură și mediu.

Clase de presiune PN

EN 1092-1 acoperă clase de presiune de la PN 2,5 până la PN 400. Pentru apă și conducte generale sunt uzuale PN 10 și PN 16, pentru conducte de proces și de abur PN 25 până la PN 40, iar în domeniul de înaltă presiune considerabil mai mult. Modelul de găurire, diametrul flanșei și grosimea sunt standardizate pentru fiecare clasă de presiune – numai astfel se potrivesc flanșele de la furnizori diferiți.

Materiale și certificare

Flanșele există în oțel carbon (de ex. P250GH/C22.8), oțeluri rezistente la căldură (16Mo3, 13CrMo4-5) și oțel inoxidabil. Pentru aplicații relevante pentru siguranță livrăm la cerere și certificatul de recepție 3.1 conform EN 10204.